Muzeul National Tehnic Dimitrie Leonida din Bucuresti detine un fel de baterie oarecum ciudata. Construita de catre Vasile Karpen, aceasta pila functioneaza neintrerupt de mai bine de 60 de ani. "Recunosc ca si mie imi este greu sa avansez ideea unui perpetuum mobile fara sa cad in ridicol, chiar daca obiectul exista", a spus Nicolae Diaconescu, inginer si director al acestui muzeu.
Inventia nu poate fi expusa publicului deoarece muzeul nu are destui bani sa cumpere un sistem de securitate necesar pentru un astfel de exponat. Acuma o jumatate de secol, inventatorul acestei pile electrice a afirmat ca ea va merge pentru totdeauna si pana in prezent se pare ca el a avut dreptate. Deocamdata "Pila lui Karpen" se afla in siguranta in biroul directorului.
Aceasta a fost numita "Pila termoelectrica cu temperatura uniforma", iar primul prototip a fost realizat in anul 1950.
Prototipul consta din doua pile electrice legate in serie care misca un minimotor galvanometric. Acesta pune in miscare o paleta conectata la un intrerupator. Astfel, circuitul se deschidea la fiecare jumatate de rotatie si se inchidea la efectuare celei de-a doua jumatate de rotire. Timpul de rotatie a elicei a fost calculat precis, astfel incat pilele sa aiba suficient timp pentru a se reincarca.
Scopul paletelor si al motorului era acela de a demonstra ca pilele genereaza curent electric, dar acestea nu mai sunt necesare deoarece tehnologia actuala ne permite sa masuram toti parametrii cu ajutorul aparatelor performante.
Ziarul ZIUA a fost la muzeu si i-a luat interviu directorului Diaconescu. El a scos "Pila Karpen" afara din locul securizat si a permis specialistilor sa-i masoare tensiunea cu un aparat digital. Acest lucru s-a intamplat pe 27 Februarie 2006 iar bateria indica 1 Volt, la fel ca in anul 1950.
Constructia pilei Karpen a fost explicata pe larg la cateva comunicari stiintifice din Bucuresti, Paris si Bologna, Italia. Cercetatorii de la Universitatea din Brasov si Universitatea Politehnica din Bucuresti au efectuat studii speciale in legatura cu aceasta baterie dar nu au ajuns la o concluzie clara.
Unii oameni de stiinta spun ca dispozitivul functioneaza prin transformarea energiei termice în lucru mecanic, dar Diaconescu nu subscrie la această teorie.
Acest aparat ar putea revolutiona toate teoriile fizicii, avand consecinţe greu de imaginat. Desi cred ca acest lucru nu se va întampla foarte curand, muzeul are înca nevoie de finantari adecvate pentru achizitionarea unor echipamente de securitate necesare cerute de catre politie.
»» read more
Inventia nu poate fi expusa publicului deoarece muzeul nu are destui bani sa cumpere un sistem de securitate necesar pentru un astfel de exponat. Acuma o jumatate de secol, inventatorul acestei pile electrice a afirmat ca ea va merge pentru totdeauna si pana in prezent se pare ca el a avut dreptate. Deocamdata "Pila lui Karpen" se afla in siguranta in biroul directorului.
Aceasta a fost numita "Pila termoelectrica cu temperatura uniforma", iar primul prototip a fost realizat in anul 1950.
Prototipul consta din doua pile electrice legate in serie care misca un minimotor galvanometric. Acesta pune in miscare o paleta conectata la un intrerupator. Astfel, circuitul se deschidea la fiecare jumatate de rotatie si se inchidea la efectuare celei de-a doua jumatate de rotire. Timpul de rotatie a elicei a fost calculat precis, astfel incat pilele sa aiba suficient timp pentru a se reincarca.
Scopul paletelor si al motorului era acela de a demonstra ca pilele genereaza curent electric, dar acestea nu mai sunt necesare deoarece tehnologia actuala ne permite sa masuram toti parametrii cu ajutorul aparatelor performante.
Ziarul ZIUA a fost la muzeu si i-a luat interviu directorului Diaconescu. El a scos "Pila Karpen" afara din locul securizat si a permis specialistilor sa-i masoare tensiunea cu un aparat digital. Acest lucru s-a intamplat pe 27 Februarie 2006 iar bateria indica 1 Volt, la fel ca in anul 1950.
Constructia pilei Karpen a fost explicata pe larg la cateva comunicari stiintifice din Bucuresti, Paris si Bologna, Italia. Cercetatorii de la Universitatea din Brasov si Universitatea Politehnica din Bucuresti au efectuat studii speciale in legatura cu aceasta baterie dar nu au ajuns la o concluzie clara.
Unii oameni de stiinta spun ca dispozitivul functioneaza prin transformarea energiei termice în lucru mecanic, dar Diaconescu nu subscrie la această teorie.
Acest aparat ar putea revolutiona toate teoriile fizicii, avand consecinţe greu de imaginat. Desi cred ca acest lucru nu se va întampla foarte curand, muzeul are înca nevoie de finantari adecvate pentru achizitionarea unor echipamente de securitate necesare cerute de catre politie.